E o oră târzie şi mai simplu ar trebui sa fiu în pat la ora asta,însă nici o şanşă pentru că mi s-a deschis un apetit incurabil de scris şi nu mă voi opri numai în caz de vreo urgenţă.
Pentru fiecare prozator sau poet ambulant așa ca mine trebuie sa fie un impuls nemaipomenit ca să-i vină în cap să lege câteva idei din punct de vedere stilistic sau cine știe ce stare de nostalgie,iubire,regret,irascibilitate simte persoana care scrie. A! am uitat să menționez una dintre cele mai importante stări care te face zvâcnești ca focul atunci vrei să-ți regăsești inspirația pierdută... într-un final e vorba de MELANCOLIE ...asta merge foarte bine pe un fundal nocturn cu o muzică de relaxare tip yoga (pe mine sincer mă înspăimântă puțin ) însă nu numai,am ajuns să scriu un amalgam de tâmpenii pentru că noaptea mă inspiră și totodată mă deconspiră, pentru că ea a devenit singura mea gazdă caldă și primitoare..singura care mă înțelege fără să-i pun actul în scenă.
Îmi amintesc câte ciorne mai scriam în liceu cu tot felu de cuvinte care mai de care și apropo de asta atunci sursa mea de inspirație era singurătatea pe care eu am numit-o muza mea,ciorna aia era scrisă de mână, din punct de vedere caligrafic era:haotică însă textul acela atât de copilăresc,rece,sincer dar amuzant în același timp își avea locul în sufletul unui copil cu ochii tulburi și mari de o culoare care greu o puteai descrie...Și punctele de suspensie au un rol teribil de important și aici nu aducem în discuție gramatica sau semantica. Ci felul în care atunci când le pui ai un moment în care te poți tele porta imaginar într-o anumită ipostază plăcută din viața ta și într-un instant ai ajuns acolo.
Nu-i așa că e puțin spus minunat să știi simți cu adevărat fiecare stare din viața asta groaznic de scurtă că cine știe când vei vrea vreo dată să te lași cuprins de fiorul amintirilor..
Încheierea nu-și va avea rostul,ba chiar mă va face să mă întreb de ce am ajuns la nivelul ăsta de om fără strop de inspirație și mai presus de toate de ce nu am somn?
Și aici am și răspunsul pe care tocmai eu l-am dat titlului.
